Asa arata contestatia PDL inaintata la Curtea Constitutionala!

DOMNULUI AUGUSTIN ZEGREAN,
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Stimate Domnule Preşedinte,

​În conformitate cu prevederile lit.l) a art.146 din Constituţie şi ale Legii nr.27 din Legea nr.47/1002, republicată, parlamentarii prevăzuţi în anexa formulează prezenta

S E S I Z A R E

referitoare la Hotărârea privind modificarea structurii şi componenţei Guvernului României a Plenului celor două Camere ale Parlamentului din data de 4 martie 2014, pe care o consideră neconformă cu prevederile art.1 alin.(3), art.2 alin.(1), art.16, art.61 alin.(1) şi ale art.102 alin.(1), art.114 şi ale art.103 din Constituţie, fiind astfel neconstituţională.
​Prin Hotărârea atacată, Parlamentul a aprobat o remaniere a Guvernului, şi numai remanierea acestuia, la propunerea prim-ministrului, în condiţiile art.85 alin.(3) din Constituţie. În acest scop, U.S.D. a încheiat pe data de 3 martie 2014 un Acord guvernamental şi un altul politic cu U.D.M.R., în care au fost prevăzute o serie de obiective de atins în perioada de până la alegerile din 2016, care completează implicit Programul de guvernare pe perioada 2013 – 2016 aprobat în 21 decembrie 2012, dată pe care a fost acordat votul de încredere Guvernului Ponta II. O asemenea hotărâre, adoptată în condiţiile de mai sus, este neconstituţională pentru motivele care vor urma.
​1. Potrivit prevederilor art. 2 alin.(1) din Constituţie, poporul român, care este deţinătorul puterii în statul român, exercită această putere prin organele sale reprezentative, pe care tot el le crează, le instituţionalizează, iar atunci când doreşte şi prin referendum.
​În temeiul acestui articol, care cuprinde un principiu al Constituţiei, şi potrivit prevederilor art.61 alin.(1) din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. În această calitate, Parlamentul este cel care, în conformitate cu dispoziţiile art.103 alin.(2) din Constituţie, acordă sau nu votul de încredere asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
​Din momentul acordării votului de încredere, programul aprobat şi lista Guvernului devin obligatorii pentru Guvern, fără să mai poată fi modificate şi/sau completate în nici un mod până la data la care un alt Guvern va fi învestit din nou în aceleaşi condiţii ale art.103 din Constituţie. Ca urmare, conform prevederilor art.102 alin.(1) din Constituţie, Guvernul care a obţinut votul de încredere, potrivit Programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
​În alte cuvinte, Programul de guvernare aprobat de Parlament devine obligatoriu aşa cum a fost aprobat, în timp ce, numai lista Guvernului poate fi modificată sau completată prin intermediul instituţiei remanierii guvernamentale şi în condiţiile prevăzute de art.85 din Constituţie, la propunerea prim-ministrului, cu aprobarea Parlamentului şi apoi ca urmare a numirii prin decret a noilor membri ai Guvernului de către Preşedintele României.
O asemenea procedură constituţională este prevăzută numai în cazul în care pe parcursul guvernării sunt schimbate structura Guvernului sau compoziţia sa politică. Ca urmare, pe baza Programului de guvernare aprobat de Parlament, Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării, fără să mai poată să-l modifice sau să-l completeze în vreun mod. În alte cuvinte, prim-ministrul poate să solicite remanierea guvernamentală, dar nu poate să modifice, să completeze Programul de guvernare, în afara condiţiilor prevăzute de Constituţie.
​O asemenea modificare şi/sau completare nu ar putea fi făcută nici măcar de către Parlament şi în niciun mod, în afara prevederilor constituţionale, pentru că prevederile Constituţiei i se impun şi acestuia. În cazul în care, o asemenea modificare şi/ sau completare s-ar opera de către Guvern sau de către Parlament, implicit sau explicit, în alte condiţii ca cele de mai sus, s-ar încălca prevederile art.2 alin.(1), art.102, art.103 şi ale art.114 din Constituţie.
​Totuşi, în situaţia în care s-ar dori modificarea sau completarea Programului de guvernare, în Constituţie sunt prevăzute două căi procedurale.
​Astfel, o primă cale presupune desfăşurarea procedurii constituţionale prevăzută la art.103 din Constituţie, prim-ministrul trebuind să îşi dea demisia. Ca urmare, modificarea sau completarea unui program de guvernare se poate face numai în condiţiile acceptării de către Parlament a unui nou program al Guvernului. În alte cuvinte, programul de guvernare nu poate fi modificat sau completat, decât prin aprobarea unui alt program de guvernare.
​O a doua cale este cea referitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, inclusiv de guvernare, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege, în condiţiile art.114 din Constituţie.
​În situaţia de faţă, nu a fost utilizată niciuna dintre cele două căi procedurale, şi ca urmare, completarea programului de guvernare acceptat în anul 2012 de către Parlament este neconstituţională, fiind astfel încălcate atât prevederile art.103 din Constituţie, cât şi cele din art.114 din Legea Fundamentală.
​Trebuie să menţionăm că, în procesul de perfecţionare a reglementărilor Constituţiei şi pentru evitarea unor deficienţe în aplicarea acesteia, în anul 2003 art.107 a fost completat cu prevederile alin.(2), conform cărora Preşedintele României nu-l poate revoca pe prim-ministru şi, ca urmare, singurele posibilităţi constituţionale de aprobare a unui nou Program guvernamental sunt cele mai sus prezentate, alături de cele prevăzute de art.110 din Constituţie referitoare în special la primul-ministru, pentru care sunt aplicabile tot prevederile art.103 din Constituţie.
2. În cazul Hotărârii atacate, Parlamentul a aprobat schimbarea structurii Guvernului, cât şi compoziţia sa politică datorită cooptării la guvernare a U.D.M.R., aprobare care este conformă cu dispoziţiile art.85 alin.(3) din Constituţie.
​Numai că, potrivit art.85 alin.(3) din Constituţie nu se puteau modifica sau completa decât lista Guvernului, nu şi programul Guvernului.
​Prin Acordul încheiat între U.S.D. şi U.D.M.R. a fost completat implicit şi Programul de guvernare, cu toate că acesta nu putea fi modificat sau completat după ce a fost aprobat de Parlament, decât în condiţiile art.103, art.110 şi ale art.114 coroborate cu cele din art.85 alin.(3) din Constituţie.
Hotărârea atacată a consfinţit o asemenea completare implicită a Programului de guvernare prin cooptarea U.D.M.R. la guvernare, întrucât o asemenea cooptare nu era posibilă fără acceptarea de către U.S.D. a pretenţiilor programatice ale U.D.M.R., pretenţii care au ca efect modificarea şi completarea implicită a Programului de guvernare aprobat pe data de 21 decembrie 2012 pentru perioada 2013 – 2016.
​Completarea Programului de guvernare s-a realizat, contrar prevederilor art.103, art.110 şi ale art.114 din Constituţie, fără acceptarea unui alt program de guvernare, ceea ce este profund neconstituţional.
​3. Prin Acordul guvernamental şi prin cel politic au fost modificate sau completate 9 articole şi alineate din Programul de guvernare 2013 – 2016 aprobat de cele două Camere ale Parlamentului, pe data de 21 decembrie 2012.​Astfel, la art.2 lit.b), liniuţa a 2 – a din Acordul politic, se schimbă sensul prevederii din Programul de guvernare, în sensul că se doreşte reorganizarea administrativ-teritorială ţinându-se cont de tradiţiile, cultura şi istoria diferitelor zone ale ţării, adică se părăseşte crearea unor regiuni administrativ-teritoriale doar pe criterii de tradiţie şi cultură. Se invocă „istoria”, care a stat la baza unor organizări teritoriale favorabile minorităţii maghiare din România, poporul român fiind discriminat sute de ani, fiind considerat tolerat şi încălcându-se astfel şi prevederile art.16 alin.(1) din Constituţie.
​La art.2 lit.b), liniuţa a 4-a, în Acordul politic, se reţine necesitatea reprezentării proporţionale a cetăţenilor de etnie maghiară în diferitele instituţii, structuri descentralizate şi instituţii la nivel judeţean şi local, precum şi a altor etnii altele decât cea maghiară în structurile administraţiei publice locale conduse de reprezentanţii UDMR. Textul este contrar şi prevederilor art.16 alin.(1) din Constituţie, în sensul că cetăţenii români indiferent de originea lor etnică sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, neputându-se face nicio discriminare sau privilegiu vreunei persoane, chiar dacă aceasta face parte dintr-o minoritate naţională. Discriminarea este şi mai evidentă avându-se în vedere că o asemenea regulă nu se referă şi la alte minorităţi, altele decât cele naţionale, cum ar fi femeile, copii etc.
​Acest text este complet diferit faţă de cel din Programul de guvernare.
​La art.2 lit.b), liniuţa a 5-a, în Acordul politic este prevăzută necesitatea soluţionării problemei înfiinţării liniei maghiare prin departamente separate la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, contrar celor cuprinse în Programul de guvernare potrivit căruia este necesară creşterea capacităţii de cuprindere a învăţământului în limba maternă, simultan cu sporirea calităţii sale. O asemenea necesitate are drept consecinţă modificarea Programului de guvernare, în alte condiţii decât cele deja prezentate ca fiind constituţionale.
​La art.4 lit.d) din Acordul politic, contrar prevederilor din Programul de guvernare, se stabileşte că Guvernul va accelera procesul de restituire a imobilelor cultelor religioase, în timp ce, în Programul de guvernare se prevede cu totul altceva. O asemenea necesitate are drept consecinţă modificarea Programului de guvernare, în alte condiţii decât cele deja prezentate ca fiind constituţionale.
​La art.5 lit.a) din Acordul politic, s-a convenit să se continue procesul de descentralizare administrativă, îngrădindu-se conţinutul prevederilor din Programul de guvernare care se referă la continuarea reformei administrative, creşterea autonomiei colectivităţilor locale, respectarea principiului subsidiarităţii, regionalizare şi descentralizare administrativă şi financiară. O asemenea prevedere are drept consecinţă modificarea Programului de guvernare, în alte condiţii decât cele deja prezentate ca fiind constituţionale.
​La pct.5 lit.b) din Acordul politic, părţile sunt de acord să depună toate eforturile pentru a susţine asigurarea resurselor financiare necesare bugetelor locale, în timp ce, în Programul de guvernare se reţine necesitatea modificării actelor normative care reglementează finanţele publice locale. O asemenea necesitate are drept consecinţă modificarea Programului de guvernare, în alte condiţii decât cele deja prezentate ca fiind constituţionale.
​La art.5 lit.c) din Acordul politic, Programul de guvernare este completat cu un text care nu se regăseşte în acest Program, ceea ce este o completare contrară prevederilor constituţionale.
​La art.7 lit.a) şi b) şi la art.9 din Acordul politic, Programul de guvernare este din nou completat neconstituţional cu texte referitoare la adoptarea Legii zootehniei şi a Codului silvic, la consolidarea fermelor de familie şi la promovarea unei iniţiative parlamentare pentru reglementarea cadrului legal referitor la posibilitatea autorităţilor locale de a arbora pe instituţii proprii, alături de steagul U.E. şi cel al României, steaguri ale unităţilor administrativ teritoriale care le reprezintă, texte care nu se regăsesc în Programul de guvernare.
​La art.10 din Acordul politic, Programul de guvernare se completează cu un alt text, şi anume continuarea autostrăzii Transilvania pentru anumite tronsoane, în timp ce, în Programul de guvernare se prevede finalizarea lucrărilor la această autostradă.
​În Hotărârea atacată se mai prevede la art.3 că: „Guvernul, în componenţa rezultată după remanierea prevăzută la art.1 din prezenta hotărâre şi-a asumat Programul de guvernare, astfel cum a fost prezentat în şedinţa Camerelor reunite din data de 21 decembrie 2012 şi aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 45/2012, angajamentele Uniunii Social Liberale fiind preluate şi asumate de formaţiunile politice care compun şi susţin Guvernul.” Un asemenea text are numai valoare formală pentru că el nu are nici un efect asupra modificărilor sau, mai bine zis, asupra celor 9 modificări şi completări aduse programului de guvernare prin Acordul politic încheiat în data de 3 martie 2014.
​Trebuie să atenţionăm asupra faptului că partidele politice aflate la guvernare, indiferent de majoritatea pe care o deţin în Parlament, nu le dă dreptul de a ignora Constituţia şi de a propune adoptarea unor hotărâri, pe care să le şi adopte, care să încalce Legea Fundamentală, iar în cazul în care s-ar produce, s-ar ajunge la încălcarea statului de drept, principiu reglementat în art.1 alin.(3) din Constituţie. Prin modificarea şi completarea Programului de guvernare, în condiţii neconstituţionale, s-a ajuns la încălcarea principiului statului de drept prevăzut în art. 1 alin.(3) din Legea Fundamentală.
Faţă de cele de mai sus, rugăm Onorata Curte Constituţională să constate că Hotărârea adoptată de cele două Camere ale Parlamentului în şedinţa lor comună este neconformă prevederilor art.1 alin.(3), art. 2 alin.(1), art.16, art.61 alin.(1) şi ale art.102 alin.(1), art.103 şi ale art.114 din Constituţie, fiind astfel neconstituţională.

7

24 de gânduri despre “Asa arata contestatia PDL inaintata la Curtea Constitutionala!”

  1. I just want to say I’m beginner to blogging and site-building and truly enjoyed you’re blog site. Very likely I’m planning to bookmark your blog . You really have outstanding articles and reviews. Appreciate it for revealing your web site.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *